N., una ghjovana ebrea palestiniana / israeliana, era in ritardu per a so riunione cù u so amicu H., u zitellu di rifuggiati musulmani palestinesi chì era tornatu da u Libanu in un autobus qualchì annu prima. N. preparava sempre u so rigalu per H., un cappellu per copre a so testa prematuramente calva. L'avia scuntratu in u novu Museu di Jaffa, chì hà chjamatu u Museu di Tel Aviv.
Hè stata a realità binaziunale: a maiò parte di e cità è cità in Israele / Palestina avianu dui nomi. Avia amparatu à a scola chì i coloni avianu in certi casi deliberatamente chjamati cità per schernà l'abitanti ch'elli avianu spustatu : Levi, per esempiu, era statu Lubia, i soni scelti per eccu un ricordu di spustamentu (1). Avia leghje nantu à i dibattiti appassiunati è i disaccordi in l'assemblea custituenti nantu à se i vechji toponimi, cumpresu u nome "Israele" stessu, puderanu stà, o s'ellu seranu un ricordu amara di u passatu di spoliazione. Mais à la fin, quand Israël a reconnu le crime de déplacement et d'emprisonnement des Palestiniens et a présenté ses excuses, les Palestiniens qui étaient restés fermes sur leurs territoires et ceux qui étaient revenus de leur dur exil avaient décidé qu'il suffisait de reconnaître, qu'ils ne vulete più ricordi per esse sguassati, ma vulia invece di custruisce nantu à tutti i ricordi, boni è cattivi.
Allora i rifuggiati eranu tornati, è i residenti israeliani ùn anu micca lasciatu, cusì avà era Levi à i so residenti israeliani è Lubia à i so residenti palestinesi. È qualchì volta era tramindui, o nè, è a maiò parte di u tempu ùn importava micca.
Parechje cose chì parevanu impurtà assai à i so genitori, chì eranu nati quì à i genitori chì eranu ghjunti assai ghjovani da Russia, era difficiuli per ella di capiscenu. Calchì volta cadevanu à parlà di "l'Arabi", è ùn hà micca capitu. L'ebreu era a so prima lingua, sicuru, ma era ancu fluente in arabu. U so megliu amicu avia l'arabu cum'è prima lingua è parlava l'ebreu abbastanza bè. A maiò parte di i zitelli chì hà crisciutu parlavanu e duie lingue, cambiendu avanti è avanti cù fluidità è facilità, cum'è ella. Un saccu di elli hà amparatu ancu l'inglese, è u farsi, è u francese, è u kurdu.
Hà imballatu u so rigalu è hà cullatu in l'autobus, godendu u cortu viaghju. H. era digià quì. Era veramente piacevule à vedelu cù scarpi. L'avia scontru quand'ellu era ghjuntu per a prima volta è li pareva sempre à pedi nudi. Peggiu, i so pedi eranu sempre gonfiati, i calzoni di i pantaloni è e maniche di cammisa stracciate (2). Ma micca oghje - oghje hà avutu un set di vestiti è scarpi, è li prisintò a so testa calva cù un surrisu, e so mani chjappà daretu à u so spinu.
Ella avia, di sicuru, visitatu u Museu parechje volte in viaghji di scola, cum'è H. Ma anu sempre piaciutu di visità inseme u Muru di a Memoria. U Muru di a Memoria era fattu di pezzi di ciò chì una volta era chjamatu "fence di sicurezza" o "muru di l'apartheid". Artisti di e diverse lochi di u paese avianu pigliatu sti pezzi è dipinti è scolpitu un murale nantu à ellu, rapprisentanu tutta a storia di i dui populi in a terra. H. hà trovu un pocu di a storia medievale disgustosa. Cù u so interessu in a storia, hà pensatu chì l'artisti di u Muru di a Memoria sopravalutavanu l'oppressione cumuni di i Ghjudei è i Musulmani da i Cristiani. E cruciate è l'inquisizione eranu un sbagliu storicu, dicia, ma assai di noi sò cristiani, dopu tuttu. Dopu tuttu ciò chì avemu passatu, di sicuru, ùn vulemu micca fà i cristiani per esse i villani.
N. pinsava ch'ellu avia un puntu. Ma l'opera d'arte in a seccione chronicled a storia di a civilisazione arabo-ebraica era spettaculare, cum'è l'arrivata cumuna era stata. Cù u so sfondate ebree, hà passatu assai tempu in a sezione commemorativa di a Nakba, u spustamentu di i Palestiniani è a creazione di u Statu d'Israele in u 1948. H., per a so parte, hà passatu assai tempu à studià a grande sezione chì rapprisenta. l'orrori di l'olucaustu. Quessi eranu sempre mumenti putenti per elli. Eranu silenziu per qualchì tempu mentre seguitanu a mostra.
Anu seguitu à traversu i guerri di u 1956 è u 1967 è u 1973, l'occupazione di a Cisjordania, Gaza, l'Alture di Golan. Anu seguitu a guerra di u 1982 in u Libanu raffigurata, a guerra chì alcuni di i nanni di H. avianu sopravvissutu. L'Intifada Palestiniana di l'anni 1980 hè stata celebrata nantu à u muru, è u stranu falsu principiu di Oslo. Perchè i so antenati ùn avianu micca negoziatu in bona fede, si dumandava ? E perchè l'alliati d'Israele, invece d'aiutà, versanu carburante nantu à e fiamme è furnisce l'arme per chì i nostri genitori puderanu tumbà l'altri? Perchè eranu cusì stupidi da crede chì l'arme è l'uccisione puderanu risolve prublemi cusì impurtanti ? Perchè anu pensatu chì a custruzzione di mura è a scherma di e persone è circate di falle di fame ci prutegerebbe noi, i so figlioli è u so avvene ?
A Siconda Intifada hè stata ancu cummemorata quì, cù i so millaie di vittime. I risultati di a Cummissione di a Verità di i crimini di guerra cummessi durante l'operazioni di Israele in quella era, 2000-2006 ùn sò micca stati resi artisticamente, ma furniti in blocchi di testu. In fine, i punizioni eranu stati relativamente ligeri, pensava N., paragunatu à i crimini cummessi. Avia avutu un ziu chì hà passatu qualchì tempu in prigiò. Avia ricusatu l'invocazione di i so genitori di visità ellu, finu à chì H. è altri amichi di ella suggerenu di fà cusì. Unu di i zii di H. avia avutu difficultà à abbandunà a resistenza, hà avutu difficultà per accommodà à a laicità, li disse. H. s’assedia cun ellu, li parlava, u calmava, stava à sente e so storie, à sente e so lezioni nantu à a religione. Ma chì era diversu, avia sustinutu N. Iè, avia dettu H., ma tutti avemu u nostru duvere.
Questa volta, N. è H. s'eranu longu in a sezione nantu à l'operazione "Summer Rains" in Gaza è a guerra di u Libanu di u 2006. Una follia cusì terribile è assassina. Uccidendu millaie di persone, spustendu una gran parte di a pupulazione. Tanti zitelli. È à a fine, disgrazia. Quantu era vicinu à l'impensabile, cù l'armi nucleari è l'odi infiammati è l'America chì spinghjenu per più distruzzioni.
Quantu furtunatu, pensavanu N. è H., chì i Palestiniani anu sappiutu tene, è chì i veri amichi di i populi di a regione anu pussutu mustrà a strada. Era lentu, è appena perceptibile durante a guerra di u 2006, chì u prucessu avia digià principiatu. Ci era digià statu cunferenze - chjuche, pocu assistite - in Israele è in altrò à u dirittu di ritornu. Parechji israeliani avianu digià parlatu contr'à ciò chì succede è hà dichjaratu a so credenza chì l'avvene era per Israeli è Palestiniani, sparte a terra, inseme.
I guerrieri in l'America è in Israele chì pensavanu di gode di un sustegnu tutale è di l'impunità sò stati pressati da una campagna crescente di boicottaggi populari, disinvestimenti è sanzioni. Eventualmente ùn pudianu più presentà e guerri d'Israele cum'è "autodifesa" o disumanizà i Palestiniani, i Libanesi è altre vittime. A ghjente in quelli paesi hà guadagnatu una nova maturità pulitica, cusì chì ancu parechji attacchi di militanti à i civili israeliani è americani chì sò accaduti in l'anni chì seguitanu ùn puderanu micca esse usatu per derail u prucessu, soprattuttu da chì i gruppi di resistenza legittimi cuminciaru à aderisce strettamente à u prucessu. liggi di guerra, ancu s'è l'America è Israele ùn anu micca. In pochi anni, cum'è i pulitici di i dui paesi anu da preoccupassi di perde l'elettori s'ellu sustenevanu l'apartheid in Israele, i generali in i dui paesi anu da preoccupassi chì i so suldati ricusanu l'ordine di cummattiri. Quandu hà cuminciatu à succede, l'apartheid hà cuminciatu à svelà rapidamente.
Chì stranu, chì ancu i so genitori - chì dopu eranu stati cusì chjappi chì anu participatu à l'abbattimentu di una parte di u muru di l'apartheid u ghjornu ch'ellu hè cascatu - s'eranu preoccupatu tantu di a demugrafia, chì s'ellu ùn pudia esse una "maggiuranza". ", ancu à u costu di imprigionà è di fame è di bumbardamentu di tutti i so vicini, a vita ebraica ùn saria micca sicura. Quantu eranu sbagliati: i Ghjudei eranu più sicuri avà, quì, ch'elli avianu mai statu, è a vita culturale ebraica una realità stabilita, una parte di u Mediu Oriente. Avia visitatu a so famiglia ebraica in Iran, Iraq, Siria è Libanu, tutti chì campavanu liberamente, apertamente, cum'è parte di a cumunità più larga di ebrei in u Mediu Oriente, cum'è parte di i so propri paesi, è cum'è citadini cosmopoliti. di u mondu.
N. hà datu à H. u so cappellu, è si n'andò à a classa - gestione di l'acqua - prima ch'elli avianu l'uppurtunità di fighjà l'anni dopu à u 2006, l'anni quandu a marea si vultò in u mondu è tuttu hè statu tiratu da u bordu, quandu u recinzioni elettriche è pareti di l'apartheid sò stati abbattuti, quandu i campi di rifuggiati sviutati è quandu nimu, nè una sola persona, hè statu ghjittatu in mare.
Justin Podur hè un scrittore basatu in Toronto. Pò esse ghjuntu à [email prutettu]
1) Vede sta intervista cù u storicu israelianu Ilan Pappe : http://www.zmag.org/content/showarticle.cfm?ItemID=7281 2) H. hè in realtà dapoi qualchì tempu : http://www.palestinaidsociety. org/www/najiali.htm
ZNetwork hè finanzatu solu da a generosità di i so lettori.
Donate